Scriu de când îmi pot aminti. De când nu știam literele… Mă țineam după tata și îi dictam cele ce aș fi vrut să le aștern eu însămi pe hârtie și nu puteam. Tata se supunea ascultător dorinței mele copilărești. Ce "scriam" eu atunci erau povești cu zâne bune și cu prinți fermecați. Indrăgisem poveștile Fraților Grimm, pe care mi le citea mama dintr-un tom voluminos, frumos ilustrat. ( Păstrez cartea și acum, ea e un veritabil veteran de război după vârsta pe care o are, după prin câte a trecut și, nu în ultimul